Cum să-ți înființezi o afacere în România – ghid complet, pas cu pas

Ai o idee de afaceri și vrei să devii propriul tău șef? Înființarea unei firme în România poate părea complicată la prima vedere, dar dacă știi pașii și îți clarifici opțiunile, procesul devine mult mai accesibil. Primul pas este să alegi forma juridică potrivită pentru afacerea ta. În România există patru forme juridice principale pentru micii antreprenori: PFA (Persoană Fizică Autorizată), II (Întreprindere Individuală), IF (Întreprindere Familială) și SRL (Societate cu Răspundere Limitată). Fiecare are avantaje și dezavantaje proprii, precum și proceduri specifice de înregistrare.

Persoană Fizică Autorizată (PFA)

PFA (Persoana Fizică Autorizată) este cea mai simplă și răspândită formă de organizare pentru un antreprenor la început de drum. Practic, ca PFA, tu ca persoană devii „firma” – vei desfășura activitatea economică pe numele tău, în calitate de profesionist independent. Această formă juridică este preferată adesea de freelanceri și prestatorii de servicii, datorită formalităților reduse și costurilor mici de operare. Numele sub care vei lucra este chiar numele tău (urmat de mențiunea PFA), deci nu trebuie să inventezi o denumire comercială.

Avantaje PFA:

Procedură rapidă și costuri minime la înființare: Înființarea unui PFA este gratuită la Registrul Comerțului (nu se percep taxe de înmatriculare) și presupune mai puține acte decât în cazul unui SRL. Nu ai nevoie de capital social și nici de act constitutiv.
Contabilitate simplificată: Un PFA nu este obligat să țină contabilitate în partidă dublă sau să depună bilanț contabil anual ca o societate. Te poți ocupa singur de evidența primară (încasări și plăți), mai ales dacă ai cunoștințe de bază, sau poți folosi un soft dedicat. Nu este obligatoriu să angajezi un contabil autorizat lunar, ceea ce reduce cheltuielile de administrare.
Flexibilitate financiară: Banii pe care îi câștigi ca PFA sunt ai tăi personal, imediat. Poți folosi profitul oricând, fără să aștepți formalități de repartizare a dividendelor (cum se întâmplă la SRL-uri). Practic, venitul net al PFA este considerat venit personal – plătești taxele pentru el și restul banilor rămân la dispoziția ta.
Regim fiscal avantajos pentru venituri mici-medii: Impozitarea la PFA este de 10% pe venitul net (după deducerea cheltuielilor) sau chiar pe venit forfetar dacă optezi pentru normă de venit (unde impozitul e 10% dintr-o sumă fixă anuală stabilită de stat, indiferent de câștigul real). Pentru venituri relativ mici, povara fiscală totală poate fi mai redusă decât la un SRL, mai ales dacă beneficiezi de norma de venit.
Formalități de administrare reduse: Un PFA are obligații declarative mai simple – depui Declarația Unică o dată pe an pentru a declara venitul estimat și pentru regularizarea impozitelor și contribuțiilor. Nu trebuie să depui lunar sau trimestrial declarații de impozit complicate dacă nu ai salariați sau obligații de TVA.

Dezavantaje PFA:

Răspundere personală nelimitată: Ca PFA, nu ai personalitate juridică distinctă. Asta înseamnă că răspunzi cu tot patrimoniul tău personal pentru datoriile afacerii. Dacă lucrurile merg prost și ai datorii, creditorii pot cere și bunurile personale (casă, mașină etc.), deoarece din punct de vedere legal tu și afacerea sunteți aceeași entitate. Într-un SRL, în schimb, răspunderea este limitată la patrimoniul firmei.
Limitări la numărul de angajați și activități: Un PFA poate avea cel mult 3 angajați și poate desfășura activități doar în cadrul a maximum 5 coduri CAEN autorizate. Aceste limite pot fi restrictive dacă ai planuri de extindere pe multe domenii sau ai nevoie de o echipă mai mare de angajați. (De exemplu, dacă vrei să operezi în 7 domenii diferite sau să ai 5 salariați, PFA-ul nu permite, iar o formă ca II sau un SRL ar fi necesară.)
Dependință de calificările personale: Pentru a te autoriza ca PFA într-un anumit domeniu, trebuie să dovedești pregătirea sau experiența profesională în acel domeniu (prin diplome, certificate sau adeverințe de muncă). Așadar, ești limitat la activitățile în care ai competențe atestate. În plus, dacă vrei să adaugi un nou domeniu de activitate mai târziu, va trebui să arăți că ai calificare și pentru acela.
Imagine și parteneriate limitate: În ochii unor parteneri de afaceri mai mari, o colaborare cu un PFA poate părea mai puțin „oficială” decât cu o firmă (SRL). Deși în practică poți colabora cu oricine, unele corporații preferă să lucreze cu persoane juridice (SRL-uri). De asemenea, nu poți avea asociați sau parteneri în cadrul aceluiași PFA – este, prin definiție, o afacere cu un singur titular.
Continuitate limitată: Dacă, Doamne ferește, titularul PFA decedează, afacerea încetează odată cu el. Un PFA nu poate fi transmis altcuiva (moștenitorii nu pot prelua automat PFA-ul), deci continuitatea afacerii nu e garantată dincolo de persoana ta. Prin contrast, o companie (SRL) poate continua prin schimbarea asociaților.

Taxe și contribuții pentru PFA

Regimul de impozitare al unui PFA este relativ simplu. Iată ce plăți către stat trebuie să ai în vedere, ca titular de PFA:

Impozit pe venit: 10% aplicat la venitul net anual (adică veniturile încasate minus cheltuielile deductibile). Dacă ai ales regimul de normă de venit, impozitul este 10% din norma anuală fixă stabilită pentru codul tău CAEN, în funcție de județul unde ai sediul, indiferent de câștigul real. Impozitul se achită o dată pe an (de obicei cu termen în luna martie a anului următor, odată cu depunerea declarației fiscale).
Contribuție de asigurări sociale (CAS): 25% aplicat la baza de calcul pentru pensie. Plătești CAS doar dacă venitul net anual depășește un anumit plafon impus de lege. Acest plafon este echivalentul a 12 salarii minime brute pe economie pe an. De exemplu, pentru anul 2025 plafonul este de 48.600 lei (adică 12 × salariul minim brut de 4050 lei). Dacă profitul tău ca PFA depășește această sumă într-un an, vei datora CAS de 25%, calculat cel puțin la nivelul acestui plafon (poți alege să contribui și peste, dacă dorești să îți crești punctajul de pensie). Dacă câștigurile sunt sub plafonul anual, plata CAS este opțională (poți alege să achiți pentru a primi vechime la pensie, dar nu ești obligat).
Contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS): 10% aplicat la baza de calcul pentru sănătate. Și CASS se datorează numai dacă venitul net anual depășește un plafon legal, echivalentul a 6 salarii minime brute pe economie pe an. Pragul acesta este mai jos (de exemplu ~24.300 lei pentru anul 2025). Dacă ai un profit anual peste plafon, va trebui să plătești CASS 10%, calculat la nivelul a 6 salarii minime (sau 12 salarii, dacă depășești un al doilea prag mult mai mare). Dacă ești sub plafonul de ~6 salarii minime anual, nu plătești deloc contribuție de sănătate (dar nici nu ești asigurat prin PFA în sistemul public de sănătate).

Important: aceste contribuții (CAS și CASS) nu se plătesc lunar, ci o dată pe an (sau în două rate) pe baza Declarației Unice. Practic, îți estimezi veniturile pentru anul curent și plătești anticipat în cursul anului, apoi definitivezi în anul următor în funcție de venitul real obținut. Dacă ai și calitatea de salariat în paralel sau altă asigurare, poți beneficia de exceptări la unele contribuții, dar asta depinde de situația personală.

TVA (Taxa pe valoare adăugată): Implicit, un PFA nu este plătitor de TVA dacă nu depășește plafonul de 300.000 lei pe an în venituri (echivalent ~88.500 euro) sau dacă nu optează voluntar. Sub acest plafon, ești neplătitor de TVA, ceea ce simplifică mult lucrurile (nu emiți facturi cu TVA și nu depui deconturi de TVA). Dacă totuși depășești plafonul de cifră de afaceri într-un an, trebuie să te înregistrezi ca plătitor de TVA și de atunci vei avea obligația de a depune declarații de TVA (de regulă trimestrial) și să ții o evidență mai strictă a facturilor. Pentru majoritatea PFA-urilor la început, plafonul este oricum suficient de mare încât TVA-ul să nu fie o grijă imediată.

Costuri de administrare la PFA: Pe lângă taxe, ia în calcul cheltuieli curente precum:

Contabilitate sau software fiscal: Dacă nu ții tu evidența, ai putea plăti un contabil sau un abonament la o platformă de gestiune PFA. Costurile pot varia, de la practic zero (dacă te ocupi personal) până la câteva sute de lei pe lună pentru un contabil profesionist. Există soluții digitale pentru PFA (inclusiv aplicații online) care te ajută la facturare și depunerea declarațiilor, la costuri accesibile.
Contribuții sociale și impozit periodice: Așa cum am menționat, impozitul și contribuțiile se achită anual sau semestrial, deci e bine să pui deoparte din timp banii datorați statului, ca să nu te trezești la scadență fără fonduri. Vei efectua plățile către trezorerie (stat) – acum e foarte simplu, deoarece poți folosi platforma ghiseul.ro sau internet banking, specificând CNP-ul și tipul de plată, fără să stai la cozi.

Pași practici pentru înființarea unui PFA: Iată cum procedezi efectiv ca să-ți deschizi un PFA:

Stabilește domeniul de activitate și verifică-ți calificările. Alege ce vrei să faci (consultă clasificarea CAEN – Catalogul codurilor de activități economice – și identifică activitatea principală și eventuale activități secundare pe care le vei desfășura). Asigură-te că deții documente care atestă pregătirea sau experiența în domeniile respective: diplome, certificate de calificare profesională, adeverințe de angajator care să demonstreze experiența anterioară etc. Fără acestea, ONRC nu îți va autoriza PFA-ul pe codurile CAEN dorite.
Alege sediul profesional al PFA-ului. De regulă, sediul unui PFA este chiar adresa ta de domiciliu sau o altă adresă unde ai acces legal. Dacă locuința nu îți aparține 100%, va trebui să obții acordul proprietarului (sau al coproprietarilor) pentru a folosi adresa ca sediu profesional. Acordul se dă în scris; uneori e suficientă o declarație semnată de proprietar, alături de actul de proprietate, depuse la dosar. (Dacă spațiul e la bloc, nu mai este obligatoriu să ai acordul vecinilor sau al asociației de proprietari atâta timp cât nu desfășori activitate care implică publicul sau modificări în locuință – dar legislația se poate nuanța, verifică la ONRC cerințele actualizate.)
Pregătește documentele necesare. Va trebui să completezi o cerere de înregistrare pentru PFA (formular tip de la Registrul Comerțului). De asemenea, vei anexa: copia actului tău de identitate, documentele ce atestă studiile/experiența pentru fiecare cod CAEN solicitat, documente privind sediul (copie după contractul de proprietate sau închiriere și acordul proprietarilor, după caz). ONRC îți poate pune la dispoziție și formulare tip pentru declarații pe proprie răspundere – de exemplu, că îndeplinești condițiile legale pentru a desfășura activitatea și că ai capacitate deplină de exercițiu, precum și un specimen de semnătură. Specimenul de semnătură îl semnezi olograf (fizic) și atestă semnătura pe care o vei folosi în calitate de PFA; îl poți semna în fața unui funcționar de la Registru (gratuit) sau la notar (contra cost, dacă preferi înainte).
Depune cererea de înființare la Registrul Comerțului. Ai două opțiuni: fie te prezinți fizic la oficiul Registrului Comerțului din județul tău (sau online, dacă este disponibil), fie folosești platforma online portal.onrc.ro. Platforma îți permite să înregistrezi documentele electronic (va necesita un cont și semnătură electronică calificată pentru a semna actele digital). Dacă nu ai semnătură digitală, varianta clasică este depunerea la ghișeu. În ambele cazuri, depunerea pentru PFA nu implică taxe de registru – din fericire, în prezent înființarea este scutită de taxe de timbru sau alte tarife. Asigură-te că ai toate documentele completate corect; personalul de la ghișeu te poate îndruma dacă ceva nu e clar.
Obține certificatul de înregistrare și autorizația de funcționare. După depunere, în câteva zile lucrătoare (de obicei 1-3 zile) cererea este procesată. Dacă totul e în regulă, ți se va elibera Certificatul de Înregistrare pentru PFA-ul tău, care conține și Codul Unic de Înregistrare (CUI) alocat. De asemenea, primești și un certificat constatator care atestă autorizarea codurilor CAEN pentru care ai solicitat avizul de funcționare. Aceste documente pot fi ridicate fizic de la ONRC sau, dacă ai optat, transmise online. Odată obținute, ai PFA-ul înființat oficial și te poți apuca de treabă!
Înregistrarea fiscală și obligații ulterioare. După ce ai certificatul de înregistrare, datele PFA-ului tău sunt transmise automat către ANAF (administrația fiscală). Tu va trebui însă să depui în anul respectiv (sau la începutul următorului, în funcție de când ai înființat) Declarația Unică, în care vei estima veniturile pe care crezi că le vei obține din PFA în anul curent. În funcție de acea estimare, ANAF îți stabilește plățile de impozit și eventuale contribuții (cum am discutat mai sus). Nu uita: dacă începi activitatea în cursul anului, trebuie să depui Declarația Unică cu estimarea în 30 de zile de la începerea activității pentru anul respectiv. Ulterior, în fiecare an până la 25 mai vei declara venitul realizat pe anul anterior și vei achita diferențele de impozit/contribuții.

Exemple de afaceri potrivite pentru PFA: Această formă juridică e ideală pentru prestări de servicii prestate de tine personal. De pildă, poți fi consultant (în marketing, financiar, proiectare etc.), designer grafic sau web developer care oferă servicii către clienți, programator/IT freelancer, fotograf sau videograf pe cont propriu, traducător autorizat, contabil care lucrează independent, antrenor personal sau nutritionist cu cabinet individual, content writer/blogger ce monetizează prin contracte, sau chiar medic/terapeut (există și varianta de cabinete medicale individuale care sunt tot o formă de PFA în esență). De asemenea, un PFA poate desfășura activități mici de comerț: de exemplu, să vinzi produse handmade pe internet, să ai un mic magazin online de creații proprii sau un stand sezonier. Mulți producători agricoli folosesc PFA pentru a vinde legume, miere sau alte produse la piață. Atâta timp cât afacerea e gestionată de tine ca persoană fizică și nu implică un număr mare de angajați sau operațiuni complexe, PFA-ul îți va oferi suficientă libertate și simplitate.

Întreprindere Individuală (II)

Întreprinderea Individuală (II) este o formă de organizare foarte asemănătoare cu PFA-ul, destinată tot persoanelor fizice care desfășoară activități economice pe cont propriu. În esență, și o II este tot „tu” – nu este persoană juridică separată – însă legislația îi conferă câteva particularități diferite de PFA. Dacă ai planuri ceva mai mari decât permite un PFA, dar încă nu vrei un SRL, s-ar putea să iei în calcul și varianta de Întreprindere Individuală.

Avantaje II:

Posibilitatea de a angaja mai mulți oameni: O Întreprindere Individuală poate avea până la 8 angajați. Asta îți dă puțin mai mult spațiu de manevră decât PFA-ul (limitat la 3 angajați) dacă preconizezi că vei avea nevoie de forță de muncă suplimentară.
Mai multe domenii de activitate permise: Ca titular de II poți autoriza până la 10 coduri CAEN diferite. Ai deci libertatea de a desfășura activități într-o paletă mai largă de domenii sub același “acoperiș”, comparativ cu limita de 5 coduri CAEN la PFA. Pentru cineva cu o afacere multifaceted (de exemplu producție de obiecte artizanale + cursuri de formare + vânzare de produse), o II poate acomoda mai ușor toate activitățile.
Continuitate prin moștenire: Un avantaj specific II-ului este că, în caz de deces al titularului, moștenitorii pot continua activitatea întreprinderii. Legea permite succesorilor legali să preia o Întreprindere Individuală, în termen de 6 luni de la deces, printr-o declarație notarială. Asta înseamnă că afacerea are șansa să meargă mai departe în familie, lucru ce nu e posibil la un PFA (care se stinge odată cu persoana).
Aceleași beneficii fiscale ca la PFA: Din punct de vedere al taxelor și contabilității, o II funcționează aproape identic cu un PFA. Beneficiezi de același regim simplu – impozit 10% pe venit (net sau normă), contribuții CAS/CASS doar dacă depășești plafoanele (12/6 salarii minime pe an), opțiunea de a nu fi plătitor de TVA sub plafonul de 300k lei etc. De asemenea, contabilitatea este în partidă simplă, fără bilanț contabil, deci te poți descurca fără contabil angajat.
Înființare la fel de facilă și fără costuri: Procedura de înființare a unei II la Registrul Comerțului este practic identică cu cea a unui PFA, cu aceleași documente de bază și, la fel, fără taxe de înmatriculare. Chiar dacă denumirea este tot numele tău, vei adăuga titulatura “Întreprindere Individuală” la final.

Dezavantaje II:

Răspundere personală nelimitată: Ca și PFA-ul, o Întreprindere Individuală nu are personalitate juridică separată de persoana titularului. Așadar, vei răspunde cu averea personală pentru eventualele datorii ale afacerii, exact ca la PFA. Riscurile privind patrimoniul personal rămân, deci nu e o soluție pentru activități cu grad mare de risc financiar sau potențial de datorii mari.
Necesitatea calificărilor profesionale: Și în cazul II, trebuie să prezinți documente care să ateste pregătirea pentru fiecare cod CAEN dorit. Mai mult, nu poți deține concomitent și un PFA și o Întreprindere Individuală pe numele tău – legislația te obligă să alegi una dintre forme (pentru a preveni ocolirea limitelor de coduri CAEN sau angajați). Deci, dacă ești deja titular PFA, nu vei putea înființa o II separat (ar trebui întâi radiat PFA-ul și apoi făcut II).
Nu poți avea asociați: Întreprinderea Individuală, prin definiție, are un singur titular. Deși poți angaja până la 8 salariați, nu poți aduce un co-titular sau partener ca asociat în afacere. Dacă dorești un parteneriat sau investiții de la altcineva, vei avea nevoie să treci la forma de societate (SRL).
Imagine și credibilitate limitată: La fel ca PFA-ul, o II poate fi percepută de unii parteneri ca o formă „de persoană fizică”. Din fericire, odată ce ai câțiva angajați și o cifră de afaceri mai mare, această percepție începe să conteze mai puțin, dar tot nu ai brand distinct de numele personal. Pentru branding comercial, deseori firmele optează pentru SRL care îți permite o denumire unică.

Pași practici pentru înființarea unei Întreprinderi Individuale: Procedura este aproape identică cu cea pentru PFA, așa că poți urma pașii deja descriși, cu următoarele precizări:

Documentele necesare sunt similare: Cererea de înregistrare la ONRC (specifică pentru II), copie buletin, dovada sediului, acord proprietar, dovezi de calificare profesională pentru activități, specimen de semnătură etc. Se va menționa în cerere că forma aleasă este Întreprindere Individuală.
Depunerea la Registrul Comerțului: Se face tot la oficiul județean sau pe portal.onrc.ro. La fel ca la PFA, nu se plătesc taxe de înmatriculare.
Autorizare și ridicare documente: Primești un Certificat de Înregistrare cu CUI pentru Întreprinderea Individuală și un certificat constatator cu activitățile autorizate. Codul unic de înregistrare funcționează ca un cod fiscal, similar cu al PFA-ului.
Regim fiscal: După obținerea actelor, va trebui să depui Declarația Unică la ANAF în 30 de zile (dacă începi activitatea imediat) sau anul următor, la fel ca în cazul PFA. Impozitarea și contribuțiile se calculează la fel.

Exemple de afaceri posibile ca Întreprindere Individuală: Întreprinderea Individuală este potrivită pentru afaceri unipersonale puțin mai extinse decât un PFA tipic. De exemplu, dacă vrei să deschizi un mic atelier de producție (mobilier, confecții, obiecte handmade) unde te vei implica personal dar vei avea și câțiva angajați, forma II îți permite asta. Sau poate ai un magazin fizic de cartier și ai nevoie de 4-5 vânzători; îl poți organiza ca II în loc de SRL pentru simplitate contabilă, atâta vreme cât ești unic proprietar. Un alt exemplu: o persoană care oferă servicii de instalații electrice și sanitare și angajează câțiva tehnicieni auxiliari ar putea funcționa ca II. Și în agricultură se folosesc adesea II-uri – de pildă un fermier care își comercializează producția și are câțiva zilieri/sezonieri angajați. Practic, II-ul acoperă multe situații de afaceri mici unde titularul vrea să rămână persoană fizică din punct de vedere legal, dar are nevoie de mai multă capacitate (angajați, activități diverse) decât oferă un PFA.

Întreprindere Familială (IF)

Întreprinderea Familială (IF) este o formă de organizare economică dedicată afacerilor la nivel de familie. Aici nu mai este vorba de o singură persoană titulară, ci de o asociere între membrii aceleiași familii (soț, soție, copii, rude apropiate) care hotărăsc să desfășoare împreună o activitate. IF-ul este tot o entitate fără personalitate juridică, la fel ca PFA și II, însă are particularitatea că implică mai multe persoane fizice cooperând.

Avantaje IF:

Mai multe persoane implicate direct: O Întreprindere Familială trebuie să fie formată din cel puțin 2 membri ai familiei (ex. soț și soție, părinte și copil, frați etc.). Aceștia devin împreună titularii afacerii, lucru ce poate fi avantajos dacă vrei să pornești un business de familie unde toată lumea contribuie și are drept de administrare. Nu ai statutul rigid de asociați ca la un SRL, dar toți membrii familiei au drepturi egale în IF.
Număr nelimitat de activități (CAEN): Legislația nu impune un număr maxim de coduri CAEN pentru o Întreprindere Familială. Practic, puteți autoriza oricâte activități economice aveți calificare, fără plafonul de 5 sau 10 coduri ca la PFA/II. Aceasta oferă flexibilitate dacă familia are competențe diverse și dorește să le pună pe toate sub aceeași umbrelă de afacere.
Fiscalitate și contabilitate simplă: Regimul fiscal al unei IF este același cu al PFA/II. Impozit de 10% pe venitul net (sau normă), contribuții CAS și CASS după aceleași plafoane pentru fiecare membru care obține venit, și lipsa obligației de bilanț contabil. De regulă, membrii desemnează unul dintre ei ca reprezentant al IF (reprezentant care e și responsabil cu depunerea declarațiilor fiscale). Cheltuielile și veniturile se înregistrează simplificat, iar profitul obținut se împarte între membrii familiei conform cotei agreate (de exemplu, soțul 50%, soția 50%). Fiecare membru își va declara partea de venit în Declarația Unică și va plăti impozitele aferente.
Fără taxe de înființare, procedură rapidă: Înființarea unei Întreprinderi Familiale la ONRC este gratuită și relativ rapidă. Fiind un concept destinat micilor afaceri casnice, statul a păstrat formalitățile la minim și nu cere capital social, act constitutiv sau alte complicații. Este necesar însă un acord de constituire semnat de toți membrii familiei participanți, în care se stabilește cine este reprezentantul și cum se împarte profitul.

Dezavantaje IF:

Răspundere nelimitată pentru toți membrii: Toți membrii întreprinderii familiale răspund solidar și individual cu bunurile lor personale pentru datoriile afacerii. Cu alte cuvinte, dacă ceva merge prost, creditorii se pot îndrepta împotriva oricărui membru al familiei și a patrimoniului acestuia. Riscul personal există ca și la PFA/II, ba chiar extins la mai multe persoane.
Toți membrii trebuie să fie calificați în domeniu: O condiție legală importantă este că fiecare membru al IF trebuie să facă dovada pregătirii sau experienței în activitățile pe care le va desfășura întreprinderea. Asta poate fi un obstacol dacă, să zicem, vrei ca fiul să te ajute în afacere dar el nu are încă calificare în domeniu – fără acea dovadă, nu poate fi membru oficial al IF pe acel cod CAEN. Practic, condiția asigură că toți cei implicați știu „meserie”, dar face și dificilă asocierea în familie dacă unul dintre voi nu are studiile cerute.
Nu pot fi angajați terți (din afara familiei): O Întreprindere Familială nu are dreptul să angajeze salariați în afara membrilor familiei. Forța de muncă este limitată la cercul familial. Asta nu e o problemă dacă toată munca poate fi acoperită de membrii asociați, dar dacă afacerea crește și ai nevoie de personal extern, IF-ul nu îți permite să închei contracte de muncă cu persoane din afară. În acel punct, ar trebui să schimbați forma de organizare (de exemplu, să treceți la un SRL).
Gestionare comună, posibil complicată: Pentru că implică mai mulți membri ai familiei ca „șefi”, deciziile se iau împreună. Acest lucru poate duce și la neînțelegeri sau dificultăți în administrare dacă nu există consens. Reprezentantul desemnat are nevoie de împuternicirea tuturor pentru acțiuni majore. Spre deosebire de un SRL unde un asociat majoritar poate decide, într-o afacere de familie trebuie lucrat în echipă, altfel pot apărea blocaje.

Pași practici pentru înființarea unei Întreprinderi Familiale:

Constituirea grupului și a acordului de familie. Decide împreună cu membrii familiei cine va face parte din afacere. Trebuie să fie cel puțin două persoane înrudite până la gradul al doilea (soți, părinți și copii, frați, bunici și nepoți etc.). Stabiliți cine va fi reprezentantul întreprinderii familiale (acesta va figura ca persoană de contact și va semna actele în numele IF) și cum se va împărți profitul între voi (procentual). Redactați un acord de constituire a întreprinderii familiale, în care precizați aceste aspecte. Acest acord se încheie în formă scrisă și se semnează de toți membrii. De regulă, se autentifică la notar sau la registru (verifică cerința exactă la ONRC), pentru a fi sigur că are valoare legală.
Pregătiți actele necesare. Similar cu PFA/II, pentru IF veți completa o cerere de înregistrare la ONRC. Fiecare membru al familiei trebuie să pună la dosar copia după cartea de identitate și actele de calificare profesională relevante pentru activitate. Bineînțeles, veți avea nevoie de documente pentru sediul profesional (unul dintre membri poate pune la dispoziție adresa de domiciliu a lui drept sediu, cu acordul proprietarului dacă e cazul). Nu uita de acordul de constituire semnat la pasul anterior – acesta se depune și el ca document fundamental. De asemenea, toți membrii vor da specimen de semnătură (fiecare semnează un formular în fața notarului sau funcționarului de la Registru, astfel încât semnăturile lor să fie înregistrate oficial).
Depunerea dosarului la Registrul Comerțului. Mergeți (sau reprezentantul desemnat poate merge în numele tuturor, cu procuri dacă nu pot fi prezenți ceilalți) la ONRC și depuneți cererea de înființare a Întreprinderii Familiale, împreună cu toate documentele strânse. Ca și la celelalte forme, nu se percep taxe de înmatriculare. Dacă folosiți portal.onrc.ro pentru înregistrare online, asigurați-vă că reprezentantul are semnătură electronică și că toți membrii au semnat digital sau au fost de acord cu înscrierea (procedura online pentru IF poate fi mai complexă din cauza multiplelor semnături – adesea e mai simplu fizic la ghișeu în acest caz).
Obținerea certificatului de înregistrare. ONRC va emite certificatul de înregistrare pentru Întreprinderea Familială (pe numele reprezentantului, dar menționând membrii asociați) și certificatul constatator cu activitățile autorizate. Odată ridicate aceste documente, IF-ul este oficial constituit. Codul unic de înregistrare atribuit va servi pentru activitatea economică și fiscală a întreprinderii.
Înregistrare fiscală și declarații. Întreprinderea Familială, neavând personalitate juridică, se supune acelorași reguli fiscale: în 30 de zile de la înființare, reprezentantul sau fiecare membru (conform înțelegerii) va depune Declarația Unică pentru veniturile estimate. De regulă, se declară venitul estimat total al IF și modul de distribuire între membrii, astfel încât fiecare să fie impozitat pe partea sa. La final de an, venitul efectiv se declară și se regularizează impozitele. Fiecare membru plătește impozit 10% pe partea lui de profit și propriile contribuții sociale dacă partea sa depășește plafoanele de CAS/CASS menționate anterior.

Exemple de afaceri posibile ca Întreprindere Familială: IF-ul este potrivit pentru afaceri de mici dimensiuni în care chiar familia este sufletul business-ului. Gândește-te la o afacere artizanală de familie – de exemplu, părinți și copii care fabrică și vând produse tradiționale, obiecte meșteșugărești, o fermă de familie unde toți muncesc pământul și valorifică recolta, sau poate o pensiune agroturistică de familie unde soțul, soția și copiii se ocupă de oaspeți. De asemenea, un mic restaurant familial (mamă, tată și fiu care gătesc și servesc) ar putea funcționa ca IF, atâta timp cât nu angajează chelneri sau bucătari străini, ci doar membrii familiei lucrează. IF-ul se pretează și pentru servicii: de exemplu, o familie de muzicieni care cântă la evenimente sau o familie de consultanți (soțul expert IT, soția expert financiar, de exemplu) care oferă pachet integrat de servicii. Ideea generală: dacă vrei să pornești o afacere împreună cu cei dragi, împărțind responsabilitățile și veniturile între voi, Întreprinderea Familială este cadrul legal creat special pentru asta.

Societate cu Răspundere Limitată (SRL)

SRL (Societatea cu Răspundere Limitată) este cea mai cunoscută formă de persoană juridică pentru afaceri în România. Spre deosebire de PFA/II/IF, un SRL este o entitate separată de persoana/persoanele care îl înființează, având propriul patrimoniu și propriile obligații fiscale. Dacă ai planuri de afaceri mai ample, vrei să colaborezi cu parteneri sau pur și simplu îți dorești protecția răspunderii limitate, SRL-ul este opțiunea preferată.

Avantaje SRL:

Răspundere patrimonială limitată: Acesta este, poate, cel mai mare avantaj. Ca asociat într-un SRL, răspunzi pentru datoriile firmei numai până la concurența capitalului social subscris (practic, până la suma pe care ai investit-o în capitalul firmei). Bunurile tale personale nu sunt, în mod obișnuit, în pericol dacă firma intră în datorii sau faliment – se separă clar finanțele personale de cele ale firmei. (Excepții pot exista doar dacă ai garantat personal credite sau ai comis ilegalități.) Această limitare a riscului e esențială pentru afaceri ce implică sume mari de bani, credite, stocuri sau potențiale litigii.
Orice număr de angajați și activități: Un SRL nu are restricții privind numărul de angajați sau domeniile de activitate. Poți angaja oricâți oameni îți permite afacerea și poți autoriza oricâte coduri CAEN necesare în actul constitutiv. Ai libertate totală să extinzi sau să schimbi obiectul de activitate (doar completând formalitățile de modificare la Registru). Această flexibilitate îl face potrivit pentru afaceri medii și mari, care pot evolua în direcții noi.
Posibilitatea de a avea unul sau mai mulți asociați: Poți înființa un SRL de unul singur (există SRL cu asociat unic) sau împreună cu alți parteneri (până la 50 de asociați în total). Asta îți permite să aduci parteneri de business sau investiții din partea altor persoane fizice sau juridice. Fiecare primește părți sociale proporțional cu contribuția la capital. Dacă dorești să strângi capital de la un prieten sau un investitor, un SRL e cadrul necesar – la PFA/II/IF nu ai cum integra asociați.
Credibilitate și brand distinct: Un SRL are un nume propriu (denumire unică aleasă de fondatori, de exemplu “Tech Solutions SRL”), ceea ce îi conferă identitate de brand și poate inspira mai multă încredere în relațiile B2B. Multe companii mari preferă să lucreze ca furnizori sau prestatori cu alte firme (SRL-uri), considerând că au stabilitate și răspundere fiscală clară. De asemenea, dacă vrei să construiești un brand care să nu fie legat direct de numele tău personal, SRL-ul îți oferă această posibilitate.
Continuitate și transferabilitate: Un SRL există independent de viața asociaților. Dacă unul dintre asociați moare sau vrea să iasă din firmă, părțile lui sociale pot fi transmise moștenitorilor sau vândute altcuiva. Firma își vede de drum în continuare, atâta vreme cât există cel puțin un asociat. De asemenea, un SRL poate fi vândut sau transferat integral – poți ceda părțile sociale unui investitor interesat, ceea ce înseamnă că afacerea ta poate fi preluată de altcineva cu totul (lucru imposibil la PFA/II/IF, care nu pot fi “vândute” efectiv).

Dezavantaje SRL:

Formalități de înființare și administrare mai complexe: Înființarea unui SRL cere mai multă birocrație. Trebuie redactat un Act Constitutiv (documentul de bază al firmei, cu datele asociaților, capitalul, domeniile de activitate, modul de administrare), trebuie ales și rezervat un nume unic (diferit de orice alt firmă existentă) la Registru și este necesară depunerea unui capital social. Vestea bună: capitalul social minim a fost redus la o sumă simbolică (poți porni și cu 1 leu capital, deși recomandat e ceva mai consistent, măcar 200 de lei pentru a arăta seriozitatea). Actul constitutiv îl poți întocmi singur folosind modele-tip sau cu ajutorul unui avocat/jurist. Administrarea ulterioară implică ținerea contabilității în partidă dublă (obligatoriu ai nevoie de un contabil sau o firmă de contabilitate care să se ocupe), depunerea bilanțului anual la Ministerul Finanțelor, și depunerea de declarații fiscale periodice (trimestrial sau lunar, în funcție de obligații). Toate aceste proceduri generează costuri și timp în plus față de situația unui PFA.
Costuri contabile și operaționale mai ridicate: Un SRL trebuie să aibă o evidență contabilă complexă. De regulă, vei angaja un contabil sau vei contracta o firmă de contabilitate. Costul unui serviciu de contabilitate pentru un SRL pornește de la câteva sute de lei pe lună și crește în funcție de volumul de acte (facturi, angajați, operațiuni) – oricum, este un cost constant de care trebuie ținut cont. De asemenea, dacă ai angajați, ai cheltuieli salariale și contribuții lunare de plătit. Chiar și fără angajați, un SRL va genera probabil cheltuieli administrative: comisioane bancare (trebuie să ai cont bancar de firmă), eventual costuri de mentenanță pentru sediu etc.
Accesul la bani este condiționat: Banii încasați de SRL nu pot fi folosiți oricând în scop personal de către asociați. Ca să beneficiezi de profitul firmei, trebuie fie să îți dai salariu (dacă ești și angajat/administrator remunerat în firmă), fie să distribui dividende (parte din profitul net) către asociați. Dividendele legal se pot distribui trimestrial sau anual, doar după ce contabilitatea confirmă profitul și se întocmesc documentele de repartizare. În plus, la fiecare dividend repartizat, firma plătește impozit pe dividende. Cu alte cuvinte, spre deosebire de PFA unde banii rezultați sunt direct ai tăi, la SRL trebuie să respecți aceste proceduri – nu poți „băga mâna” în contul firmei oricând pentru cheltuieli personale, altfel decât prin dividende sau salariu, altfel ai probleme de ordin fiscal.
Regim fiscal potențial mai împovărător pentru micro-afaceri: În funcție de mărimea și natura afacerii, impozitarea unui SRL poate fi mai puțin avantajoasă decât a unui PFA. În prezent, un SRL se poate încadra la regim de microîntreprindere (plătind impozit 1% pe veniturile firmei), dar numai dacă îndeplinește anumite condiții: cifră de afaceri sub un plafon (de exemplu sub 500.000 EUR anual) și are cel puțin un angajat. Dacă nu îndeplinește condițiile (sau alegi voluntar), vei plăti impozit pe profit 16% din profitul impozabil al firmei. La prima vedere, impozit 1% pe venit poate părea excelent față de 10% pe profitul PFA, însă trebuie să ții cont că la SRL se mai aplică și impozitul pe dividende (care este 8% pentru 2024 și crește la 10% din 2025 încoace). Practic, profitul unui SRL este impozitat de două ori înainte să ajungă la tine personal: o dată prin impozitul pe profit (sau pe venit, ca microîntreprindere) la nivelul firmei, și încă o dată prin impozitul pe dividende când scoți banii din firmă către buzunarul propriu. În plus, dacă dividendele anuale care îți revin depășesc un anumit plafon (6 sau 12 salarii minime brute pe economie), va trebui să plătești și CASS (10%) pentru veniturile din dividende ale persoanei fizice. Cu toate aceste taxe cumulate, pentru profituri mici spre medii s-ar putea ca totalul de plată să fie mai mare decât ar fi fost ca PFA cu impozit unic de 10%. Situația exactă depinde de cifrele afacerii, dar merită subliniat că SRL-ul nu este automat mai eficient fiscal în orice condiții.
Dizolvarea/lichidarea este complicată: Dacă vrei să închizi un SRL, procedura durează și implică costuri (trebuie parcurse etape de dizolvare, lichidare, radiere, publicate anunțuri în Monitorul Oficial, întocmite bilanțuri finale, etc.). Poate dura câteva luni bune până scapi complet de firmă. În schimb, închiderea unui PFA, II sau IF este mult mai simplă și rapidă (o cerere de radiere la ONRC și cam atât, în câteva zile e radiat). Așadar, SRL-ul e un angajament mai rigid – nu e la fel de ușor să te răzgândești și să îl închizi peste noapte dacă afacerea nu merge.

Pași practici pentru înființarea unui SRL: Înființarea unui SRL implică mai mulți pași distincti față de formele de persoană fizică. Iată un ghid general:

Alege și rezervă denumirea firmei. Primul lucru e să decizi cum se va numi viitoarea ta firmă (de ex: “Alfa Beta Consulting SRL”). Numele trebuie să fie unic la nivel național și să respecte regulile Registrului Comerțului (să nu conțină cuvinte interzise sau rezervate instituțiilor). Poți verifica disponibilitatea numelui și îl poți rezerva online pe portal.onrc.ro (secțiunea de rezervare denumire) sau direct la ghișeu la ONRC. Rezervarea numelui se face pe loc și primești un document (dovada rezervării) care va trebui atașat la dosar.
Stabilește sediul social. SRL-ul are nevoie de un sediu social (adică adresa oficială a firmei). Poate fi o proprietate personală, apartament, casă sau un spațiu închiriat. Dacă sediul este într-o locuință, asigură-te că obții acordul proprietarilor (dacă sunt mai mulți) și al asociației de proprietari, dacă vei desfășura activitate cu public sau vei schimba destinația locuinței. Conform legislației actuale, dacă nu implici activitate comercială cu publicul la sediu (e doar adresă administrativă), nu mai este necesar acordul vecinilor. Totuși, ONRC cere depunerea documentului de spațiu: contract de proprietate sau de închiriere/comodat +, dacă e cazul, declarația de acord a proprietarilor.
Pregătește Actul Constitutiv. Actul Constitutiv este documentul cel mai important al SRL-ului. În el vei trece: denumirea firmei, sediul social, obiectul de activitate (un obiect principal – cod CAEN principal, și oricâte obiecte secundare dorești), datele asociaților (nume, CNP, adrese, procente de participare la capital), capitalul social (sumă și părți sociale), modul de administrare (dacă numești administratori și puterile lor) și alte clauze specifice. Dacă ești asociat unic, e relativ simplu – vei fi și administrator probabil. Dacă sunteți mai mulți asociați, stabiliți împreună detaliile (procentele deținute și cine va administra firma zi de zi). Poți folosi un model standard de act constitutiv disponibil pe site-ul ONRC sau îl poți întocmi singur/asistat de un avocat. E important să fie complet și corect. Toți asociații trebuie să semneze actul constitutiv (dacă un asociat nu poate fi prezent, poate semna prin împuternicit cu procură notarială).
Depune capitalul social la bancă. Deși legea nu mai impune un minim de 200 lei capital, trebuie totuși să ai un capital social declarat (poate fi orice sumă dorești, începând de la 1 leu). În practică, majoritatea aleg 200 lei sau 1000 lei ca sumă simbolică. Pentru a demonstra vărsarea capitalului social, trebuie să mergi la o bancă și să deschizi un cont de capital social pe numele viitoarei firme (vei prezenta rezervarea de denumire și actul constitutiv pentru asta). Depui suma stabilită în cont, iar banca îți eliberează o dovadă a depunerii capitalului social (chitanță/adeverință). (Notă: unele județe permit și depunerea capitalului la CEC sau la Trezorerie dacă nu vrei bancă comercială; dar cel mai uzual este la o bancă unde ulterior poți transforma contul de capital în cont curent al firmei după ce obții actele firmei.)
Completează dosarul de înmatriculare. Acum ai: rezervarea denumirii, actul constitutiv, dovada sediului (contract + acorduri), dovada depunerii capitalului, copii CI ale asociaților și administratorilor. Următorul pas e completarea formularului de cerere de înregistrare a societății (formular ONRC). În plus, fiecare asociat și administrator va completa declarații pe proprie răspundere (formulare tip) că îndeplinește condițiile legale pentru a fi fondator/administrator (nu are cazier fiscal, are capacitate etc.). Și administratorul dă un specimen de semnătură – la fel ca la PFA, se poate semna în fața notarului sau direct la registru, pentru a înregistra semnătura oficială. Dacă ai totul gata, pune-le într-un dosar.
Depune actele la Registrul Comerțului. Cu dosarul complet, te prezinți la ONRC (sau îl trimiți online prin portalul ONRC, dacă ai semnătură electronică, urmând instrucțiunile de pe site). Funcționarii vor verifica actele. De regulă, nu există taxe de înmatriculare pentru SRL (au fost eliminate de câțiva ani), însă dacă optezi pentru anumite servicii, cum ar fi obținerea de certificări extra sau rezervări speciale, pot exista mici tarife. În mod normal, înregistrarea simplă e gratuită. Odată depus dosarul, ți se va comunica un termen (de obicei 3 zile lucrătoare) la care să revii pentru rezoluție.
Obține certificatul de înregistrare și actele firmei. Dacă documentele sunt în ordine, ONRC va emite Certificatul de Înregistrare al firmei (CUI-ul), însoțit de Certificatul Constatator cu condițiile de funcționare pe propria răspundere (practic o confirmare că ai declarat pe propria răspundere că vei respecta cerințele legale de autorizare pentru activitățile alese – de exemplu dacă ai cod CAEN pentru comerț cu alimentare, declari că vei obține avize sanitar-veterinare înainte de a începe, ș.a.). De acum, firma ta (SRL) există legal. Are un cod unic de identificare (CUI) și un număr de ordine în Registrul Comerțului (Jxx/nnn/2025 de exemplu).
Înregistrare fiscală și operaționalizare. După obținerea actelor, SRL-ul este automat înregistrat și la ANAF ca plătitor de impozit (implicit va fi considerat microîntreprindere dacă se încadrează, altfel plătitor de profit; poți opta explicit la ANAF pentru impozit pe profit dacă vrei, depunând declarație în primele 30 de zile). De asemenea, dacă preconizezi că vei depăși plafonul de TVA sau vrei voluntar să fii plătitor de TVA, va trebui să depui un formular special la ANAF pentru TVA (dar altfel nu ai nimic de făcut imediat, până la atingerea plafonului). Nu uita să transformi contul de capital social în cont curent de firmă – mergi la bancă cu certificatul de înregistrare și banca va activa contul pentru operațiuni, astfel poți începe să încasezi/plătești pe firma ta. De acum înainte, ține legătura cu un contabil pentru a depune declarațiile necesare (de exemplu, Declarația 112 dacă ai salarii, Declarația 100 trimestrial pentru impozit, etc., și bilanțul anual). Vei plăti impozitele periodic conform regimului ales (1% din venituri trimestrial, sau 16% din profit anual/trimestrial). Dividendele le vei putea scoate după primul trimestru încheiat profitabil sau la final de an, conform deciziei asociaților, cu reținerea impozitului pe dividende.

Exemple de afaceri potrivite pentru SRL: Practic orice tip de afacere mai complexă sau cu aspirație de creștere se pretează a fi SRL. De exemplu, dacă vrei să deschizi un magazin online serios, cu mii de produse și stoc logistic, SRL-ul îți oferă credibilitate în fața furnizorilor și clienților (poți chiar să închei contracte de distribuție mai ușor ca firmă). Dacă te gândești la un restaurant, cafenea sau magazin fizic, vei avea angajați, stocuri și potențiale riscuri (ex: incidente cu clienți) – un SRL e indicat pentru a-ți proteja averea personală. O agenție de servicii cu mai mulți consultanți sau freelanceri, un startup IT care speră să atragă investiții, o firmă de construcții cu muncitori, toate acestea ar trebui să fie SRL-uri. De asemenea, dacă ai în vedere să colaborezi cu corporate mari ca furnizor, de multe ori ți se va cere să ai firmă (unele companii nu încheie contracte comerciale cu PFA-uri pentru servicii mari). În esență, SRL-ul se potrivește oricărei afaceri mici, mijlocii sau mari, singura barieră fiind că presupune ceva mai multă birocrație și organizare comparativ cu formelor de persoană fizică.

PFA vs SRL vs II vs IF – cum alegi forma juridică potrivită?

Având atâtea opțiuni, poate fi dificil să te decizi ce formă juridică se potrivește cel mai bine afacerii tale. Iată o perspectivă comparativă și câteva criterii de care să ții cont în alegerea ta, punctând și când ar fi mai avantajos un SRL decât un PFA:

Nivelul de risc și răspundere: Dacă afacerea ta implică riscuri financiare semnificative (credite, investiții mari, posibile datorii) sau posibile daune către clienți/terți, un SRL oferă liniștea răspunderii limitate – îți protejează averea personală. În schimb, pentru activități cu risc scăzut (de exemplu servicii de consultanță, freelancing de birou, unde singurele „datorii” pot fi taxele către stat), un PFA/II este de obicei suficient și acceptabil ca risc, mai ales dacă ești atent financiar. Practic, dacă te temi că afacerea ar putea genera datorii pe care nu ți le permiți personal, mergi pe SRL. Dacă riscurile sunt minime și sub controlul tău, PFA-ul e o alegere simplă.
Volumul și complexitatea afacerii: Întreabă-te câți oameni vrei să implici și cât de variată va fi activitatea. Dacă ești singur și preconizezi să rămâi singur (sau cu foarte puțin ajutor), un PFA este optim. Dacă sunteți doi sau mai mulți membri din familie implicați direct, o Întreprindere Familială poate fi atractivă. Dacă intenționezi să angajezi mai mulți salariați (de la 4-5 în sus) și să ai mai multe linii de business, o Întreprindere Individuală sau direct un SRL ar fi mai potrivite. Reține că PFA are limite stricte (3 angajați, 5 activități), II le extinde puțin (8 angajați, 10 activități), IF le extinde altfel (membri în loc de angajați, activități nelimitate dar qualificați). Un SRL, pe de altă parte, n-are practic nicio limită internă – te limitează doar resursele și organizarea ta. Dacă te afli la început, nu ai nevoie de mulți oameni și vrei să testezi piața, începe cu PFA. Vei putea oricând trece la SRL ulterior, odată ce afacerea crește (închizi PFA-ul și deschizi un SRL nou, transferând clienții – nu e complicat).
Birocrație și administrare: Vrei cât mai puțină hârtogărie și costuri administrative reduse? Atunci PFA/II/IF sunt câștigătoare. Nu ai bilanțuri contabile anuale de depus, nu ai registre contabile complexe, nu ești obligat să ai contabil angajat – totul e mult mai lejer și poți rezolva de unul singur cu un minim de cunoștințe. Dacă însă nu te deranjează să colaborezi cu un contabil și să suporți costurile aferente și oricum vrei o structură mai formală, SRL-ul oferă rigorile lui, dar vine la pachet cu cheltuieli lunare și timp pierdut pe declarații. În plus, dacă îți prinde bine să ții tu frâiele financiare direct (fără intermediar), s-ar putea să preferi PFA-ul unde efectiv tu interacționezi cu sistemul fiscal prin Declarația Unică. Un SRL interacționează prin contabil de obicei, pentru că sistemul e mai stufos.
Nivelul veniturilor și optimizarea taxelor: Aici se dă adesea lupta PFA vs SRL. În general, pentru venituri mici și medii, un PFA are impozitare avantajoasă (10% impozit pe profit și contribuții doar peste anumite praguri). De exemplu, dacă ai un profit de, să zicem, 50.000 lei pe an din activitatea ta, ca PFA vei plăti 10% impozit (5.000 lei) și probabil CAS și CASS dacă treci de plafoane (să zicem încă ~15.000 lei dacă le plătești integral), rămânându-ți în mână ~30.000 lei. La un SRL pentru a scoate 50.000 lei profit ca dividende, firma întâi ar plăti 1% sau 16% impozit (dacă e micro, 1% din venit – care depinde de marjă, sau dacă e plătitoare de profit, 16% din profit), apoi 8-10% dividend, plus potențial CASS la persoană. Adesea, sub un anumit plafon de venit, PFA-ul te poate lăsa cu mai mulți bani la final și cu mai puțină bătaie de cap. Când devine SRL-ul mai eficient? Dacă afacerea generează profituri foarte mari raportat la volumul de muncă al unei singure persoane, s-ar putea ca impozitul de 1% pe venit (micro) să fie mai mic decât 10% pe profitul PFA. Exemplu: ai un business cu marjă de profit 90% – la PFA ai plăti 10% pe tot profitul, la SRL micro ai plăti 1% pe venit (aproape 1% pe profitul aproximativ egal cu venitul) deci mult mai puțin, și apoi 10% pe dividende când scoți banii, total ~11% din profit vs 10% la PFA (deci similar, dar dacă erau volume mai mari poate SRL-ul câștigă). Sau dacă ai mulți parteneri și vrei să reinvestești profitul în firmă, la un SRL poți lăsa banii acolo ani de zile fără impozit pe dividende până îi scoți efectiv. La un PFA, oricum banii se consideră realizați personal anual și se impozitează mereu. Un SRL devine avantajos și când veniturile tale sunt atât de mari încât la PFA ai plăti oricum contribuțiile maxime și impozitul, deci nu mai ai vreo scutire – de exemplu la profituri de sute de mii de lei anual, s-ar putea să preferi disciplina unui SRL. Ca regulă foarte generală: pentru freelanceri sau afaceri sub, să zicem, ~100.000 lei profit pe an, PFA-ul e în multe cazuri mai rentabil fiscal și sigur mai ieftin administrativ. Pentru afaceri care trec bine peste această sumă, merită făcut calculul în ambele variante și eventual consultat un contabil/consultant fiscal care să evidențieze diferențele.
Imaginea și cerințele pieței: Gândește-te cu cine vei lucra. Dacă clientela ta sunt persoane fizice sau mici firme, nu contează prea mult forma – nu se vor uita ciudat că emiți factură de PFA. Dacă însă țintești contracte cu companii mari, licitații publice, colaborări internaționale, un SRL poate părea mai de încredere. De asemenea, dacă vrei să construiești un brand distinct de persoana ta, cu un nume de firmă, va trebui să ai un SRL. Un PFA are mereu numele tău pe firmament, ceea ce e ok pentru un consultant (e brandul personal), dar poate nu e ideal dacă vrei, de exemplu, un nume de scenă pentru un magazin online. În plus, anumite platforme de comerț online sau furnizori pot solicita să înregistrezi un cont de firmă, unde un SRL se potrivește mai bine. Totuși, pentru majoritatea freelancerilor și micilor antreprenori la început, aceste aspecte de imagine nu cântăresc extrem de mult; competența și seriozitatea ta vor conta mai mult decât forma în sine.
Planurile de viitor și scalabilitatea: Gândește-te unde vrei să fie afacerea peste 2-3 ani. E doar un proiect temporar sau vrei să-l crești exponențial? Dacă e un experiment sau un side-business, PFA-ul e ideal – îl deschizi ușor, și dacă nu merge, îl închizi ușor, cu costuri zero. Dacă visezi ca peste câțiva ani să ai o companie mare, poate să atragi investiții sau să ai zeci de angajați, atunci poate fi logic să pornești direct ca SRL de pe acum, punând bazele structurii de care vei avea nevoie. Ai și varianta să începi ca PFA pentru start (minimizând birocrația), apoi să faci tranziția la SRL când afacerea ia amploare – mulți antreprenori procedează astfel. Conversia nu e automată (adică nu se transformă PFA-ul în SRL), dar poți trece contractele și activitatea către o firmă nou-înființată fără probleme atunci când e momentul.
Cerințe legale specifice: Anumite activități sau profesii pot impune o formă anume. De exemplu, dacă vrei să deschizi o farmacie, ai nevoie de un anumit tip de societate, nu poți ca PFA. Sau profesii liberale (avocați, notari, medici) au propriile forme de organizare profesională, nu intră exact sub PFA. Asigură-te că în domeniul tău nu există vreo restricție: de regulă, pentru majoritatea activităților comerciale sau de servicii obișnuite nu este nicio constrângere, poți alege liber PFA sau SRL.

Când ar fi mai avantajos un SRL decât un PFA? Rezumând situațiile principale:

Dacă ai nevoie de parteneri sau investiții – de exemplu vine cineva cu capital și vrea să fie parte a afacerii: mergi pe SRL, ca să puteți fi asociați.
Dacă vrei să îți protejezi patrimoniul personal din cauza riscurilor mari în business (credite bancare, leasing-uri pe firmă, potențiale procese) – un SRL îți oferă acest scut.
Dacă estimezi venituri mari și profit consistent pe care ai prefera să le reinvestești – într-un SRL poți lăsa profitul să crească de la un an la altul fără să îl impozitezi ca dividend până când chiar ai nevoie de el personal, ceea ce poate fi eficient pentru creștere accelerată.
Dacă ai nevoie de mai multă credibilitate formală în fața clienților – de exemplu licitezi pentru un contract important, un SRL s-ar putea să fie perceput mai bine.
Dacă forma simplă te limitează legal – ai deja 3 angajați și vrei să mai angajezi? Sau ai epuizat 5 coduri CAEN pe PFA dar vrei să adaugi alt domeniu? Sau ești PFA dar vrei să vinzi afacerea cuiva? Toate acestea sunt semne că e timpul să treci la SRL, care nu te limitează așa.

În schimb, când este avantajos un PFA în loc de SRL: în marea majoritate a cazurilor de start-up de o persoană, cu risc mic, costuri reduse și dorință de simplitate. Dacă ești freelancer, consultant sau derulezi un mic business online singur, PFA-ul îți oferă exact ce ai nevoie fără bătăi de cap. Cheltuieli minime, bani disponibili oricând, taxe decente și formalități puține – acestea sunt argumentele forte pentru PFA.

Alegerea formei juridice depinde de specificul afacerii tale și de prioritățile pe care le ai (simplicitate vs. protecție, prezent vs. viitor, personal vs. parteneriat). Multe persoane pornesc cu un PFA datorită ușurinței și costurilor zero la start, apoi pe măsură ce afacerea crește sau apar nevoi noi, evoluează spre un SRL. Important este că oricare variantă ai alege la început, nu e o decizie ireversibilă. Poți oricând să te adaptezi pe parcurs.